implanturile de proteze neuronale
19feb.

Realitatea Virtuala ar putea ajuta la tratarea bolilor precum Alzheimer

Dr. Nanthia Suthana (UCLA) folosește tehnologii precum realitatea virtuală, motion capture (captarea mișcării) și implanturile cerebrale pentru a afla mai multe despre modul  în care stocăm amintirile, fapt ce ar putea ajuta la tratarea bolilor precum Alzheimer.

Creierul este un loc misterios. Chiar dacă Inteligența Artificială încearcă să emuleze procesele neuronale pentru a afla cât mai multe, lupta cu necunoscutul este una deosebit de grea. Implanturile neuronale sunt cheia viitorului.

În ciuda faptului că un creier uman cântărește aproxmativ 1 kg 400, se pot întâmpla foarte multe lucruri când ai la lucru aproape 100 de miliarde de neuroni. În mod curent traumatismele cerebrale sunt o cauză majoră a dizabilității și morții, în timp ce 1 din 26 de americani va dezvolta epilepsie în decursul vieții, iar aproximativ 5 milioane de americani trăiesc cu Alzheimer.

Imaginează-ți un viitor în care pacienții vor putea beneficia de implanturi cu proteze neuronale care stimulează funcționarea creierului și care vor monitoriza constant oscilațiile ce vor fi trimise  experților medicali în timp real prin intermediul senzorilor corporali wireless. Scenariul acesta nu este chiar atât de departe de realitate.

Reporterii PCMag s-au întâlnit cu Dr. Nanthia Suthana,  profesor asistent la David Geffen School of Medicine la UCLA, care folosește realitatea virtuală, motion capture și implanturile cerebrale pentru  a afla modul în care stocăm amintirile.

Dr. Suthana este încă într-un stadiu relativ incipient al carierei sale dar și-a obținut doctoratul în neuroștiință la UCLA acum aproape 10 ani.  Deci nu aduce cu sine preconcepții învechite despre felul în care ar trebui manevrate anumite lucruri. Doctorița este mânată o dorință puternică de a rezolva ceea ce pare imposibil, ceea ce i-a captat atenția și curiozitatea despre creier și felul în care acesta funcționează sau nu.

„Când eram studentă  în Europa am fost inspirată de cazurile diferiților pacienți care erau considerați fie de nerezolvat, fie un mister în sensul că toate manifestările și simptomele lor erau rezultate ale unor traumatisme craniene”, declară Dr. Suthana pentru PCMAg. „Am fost fascinată în mod particular de cazul faimos al Pacientului HM  care suferea de epilepsie și căruia i se scosese lobul temporal median, care este crucial pentru formarea memoriei. Aceasta este zona din creier pe care  o studiez acum.”

 

 

Pentru a își aprofunda cercetarea, Dr. Suthana a lucrat cu Nader Shaterian și Interactive Lab pentru a crea un „stadion VR” la UCLA. Este un setup impresionant: multiple camere motion caption (care captează mișcarea) într-o instalație de  pe tavan care interacționează wireless cu subiecții care poartă costume speciale, markere virtuale, o cască VR și ventuze EEG cu electrozi de 64 de canale.

Implantul care monitorizaează activitatea cerebrală este sistemul RNS® – responsive neurostimulation device – al Neuropace (Silicon Valley).

 

„Pacienții parcurg o rutină”, ne explică Dr. Suthana. „Îi observăm navigând medii spațiale via locații marcate, îi rugăm să revină sau să repete anumite secvențe și înregistrăm wireless mișcările pe care aceștia le fac. Preluăm datele și analizăm oscilațiile theta și legaturile dintre viteza pacientului, direcția și prezența sau absența de pe markerii locației. Examinăm dacă, statistic, oscilațiile theta pot previziona forța memoriei.”

Întrucât combinația tehnologico-neuronală din Stadionul VR înregistrază informații din adâncul creierului cât timp pacientul este în mișcare, acest fapt îi permite Dr. Suthana să vadă cum memoria declarativă – atât cea semantică (fapte/cifre) cât și cea episodică (date personale cum ar fi ultima ta excursie la Paris) – se așterne în creier. Inițial acest tip de date din interiorul hippocampusului nu era înregistrat decât la șobolani, în timp ce subiecții umani stăteau pe paturi în spitale unde primeau operații pe creier.

„Acest proiect crează o punte  între experimentele pe animale și ceea ce putem face acum cu oamenii,” confrimă Dr. Suthana. „Implantul a fost creat pentru a trata crizele, dar acum îl folosim pentru cercetare. Este crucial pentru abilitatea noastră de a puncta ceea ce se petrece în creier. Acolo unde EEG-ul înregistrează undele cerebrale ca pe un semnal major, implantul, pe care chirurgul îl introduce cu un electrod, are diametrul de doar 1.5 mm și înregistrează din adâncimea creierului de unde captează fluctuațiile voltaice ale neronilor precum oscilațiile theta care au aproximativ 9 Hz pe secundă. Pacienții cu care lucrez de obicei au 4 locații de înregistrare ale implantului pe care le pot observa.”

Prin plasarea pacienților în medii de realitate virtuală ce pot fi controlate și modificare, Dr. Suthana poate vedea ce se petrecere exact atunci când amintirile sunt înregistrate. Acestea pot fi anterior rechemate și aduse în prim plan de către hippocampus pentru examinare și reintegrare prin neuroplasticitate. Munca ei va fi folosită pentru a crea un model de calcul al sistemului median temporal uman care poate influența o întreagă generație de proteze neuronale.

„Putem folosi aceste descoperiri pentru ca în viitor să dezvoltăm tratamente care acționeză asupra unei anumite părți din creier și o fac să fie responsivă la învățare. Celălalt aspect, care este și cel mai dificil de implementat, este acela de a îmbunătăți amintiri vechi, care s-au format cu mult timp în urmă. Hippocampusul și-a făcut în acest caz meseria  și este mai puțin implicat întrucât amintirea respectivă s-a redistribuit pe suprafața creierului. Ar putea fi mai simplu să îmbunătățim procesul de formare al amintirilor. Astfel, dacă un pacient suferă de Alzheimer, ne dorim să introducem proteza neuronală cât mai devreme pentru a începe să stimulăm acele zone. Cu cât mai tărziu cu atât mai mare riscul de celule moarte.”

Dr. Suthana previzionează faptul că până în 2037 va avea considerabil mai mulți pacienți în domeniu și va folosi o combinație de aparate high tech ce le vor permite acestora să depășească sau măcar să poată trăi cu aceste groaznice boli.

 „Preconizez că vom beneficia de  implanturi mult mai avansate, wireless și fără baterii, care să transmită înregistrări ale unei singure celule și oscilațiile undelor cerebrale și care vor putea modula funcțiile cerebrale prin stimulare.  Atunci laboratorul meu va putea face mult mai multe pentru pacienți în viețile lor de zi cu zi în timp ce monitorizăm și modificăm activitatea cerebrală. Ne așteptă un viitor deosebit de interesant din acest punct de vedere.”
Sursa http://uk.pcmag.com/news/92658/how-brain-implants-vr-could-help-treat-diseases-like-alzheim

 

ABOUT THE AUTHOR

Andreea
Life is full of beauty. Notice it. Notice the bumble bee, the small child, and the smiling faces. Smell the rain, and feel the wind. Live your life to the fullest potential, and fight for your dreams
COMMENT (2)
Realitatea Virtuala: Noua frontiera in tratarea fobiilor - Gateway VR / martie 2, 2018

[…] Află mai multe despre beneficiile realității virtuale în medicină de aici. […]

Răspunde
Realitatea virtuala la spa, noua metoda de relaxare / august 28, 2019

[…] În plus, s-a demonstrat deja cu ajutorul mai multor studii clinice că realitatea virtuală şi experienţele aferente ajută în tratamentul depresiilor, dependenţelor de substanţe sau alcool, anxietăţii sau stress-ului şi chiar e o formă de terapie experimentală pentru cei care suferă de boli precum Alzheimer. […]

Răspunde

Leave A Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.